Istoria și Geografia, două materii clasice studiate de elevii de-a lungul timpului, dispar din programa școlară începând cu anul școlar 2021-2022.
Odată cu startul viitorului an de învățământ, elevii nu vor mai avea ca materii de sine stătătoare ”Istorie” și ”Geografie”, iar în locul celor două va apărea o așa zisă disciplină intitulată ”Studii Sociale”.
Prin această măsură de reducere a materiilor școlare, cei din fruntea Învățământului urmăresc contopirea numărului mare de ore care erau predate de profesori.
Cel care a sesizat faptul că Istoria și Geografia nu mai sunt prezente ca materii individuale în programa școlară de anul viitor este Florinel Agafiţei, profesor de istorie şi scriitor cunoscut în Focşani.
Acesta a studiat cu atenţie metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar viitor şi a constatat că discipline importante precum Istoria şi Geografia vor fi contopite într-una singură, sub altă denumire.
Profesorul din Vrancea dezvăluie că cele două materii se vor uni într-una singură sub denumirea de ”Studii Sociale”. Cadrul didactic susţine că după ce ani de zile s-a urmărit reducerea orelor acestor discipline, acum se pregăteşte terenul pentru măsuri administrative, care înseamnă, în viitorul apropiat, că un profesor va preda mai puține discipline.
Ce s-ar urmări prin desființarea unor materii
Profesorul din Focșani spune că, în viitor, prin desființarea unor materii ca Istoria, Geografia, Arta, Literatura, se urmărește ”crearea omului nou”.
”Ce te faci când observi cum alţii, mai puţini la număr, îşi păstrează acest drept, disciplina studiată de copiii lor numindu-se, să zicem, Istoria Minorităţilor şi Tradiţiilor acelei minorităţi? Observi cum Istoria Românilor se topeşte în larga aglomerare a Ştiinţelor Sociale şi te întrebi de ce…
La fel te întrebi când vine vorba despre geografie, dar nu numai”, spune profesorul Florinel Agafiţei pentru Adevărul.
Din poziția sa de profesor care predă istorie, Agafiței se simte discriminat de măsura de a contopi unele materii în programa școlară.
”Eu, ca român majoritar etnic, numeric etc., şi ca profesor de Istorie, mă simt discriminat când văd că minoritarii pot spune că au istoria lor, a minoritarilor etnici, iar eu nu voi putea decât să afirm că disciplina Istorie nu mai este menţionată individual în actele emise de minister, ci aşezată sub semnul Ştiinţelor Sociale, la un loc cu alte cenuşărese”, mai spune Florinel Agafiţei.
Dascălul vrâncean crede că se doreşte reducerea semnificativă a zestrei cunoaşterii individuale, prin „crearea omului nou”, axat pe anumite nişe precum informatica, domeniul bancar, sportul în dauna artelor, literaturii, istoriei, geografiei etc.
„Şi, cum în cazul Fenomenului Piteşti ne-am dovedit mai inventivi decât sovieticii cu gulagul lor în ceea ce priveşte răul făcut semenilor, aşa se întâmplă şi acum; în umbra pandemiei, a morţii care seceră numeroase vieţi, a ciolaniadei politice, într-o lume unde educaţia nici nu e luată în seamă, nefiind considerată atât de importantă precum justiţia sau finanţele, (zic ei, actualii politicieni) se iau cele mai sumbre măsuri…”
În final, profesorul vrâncean dă exemplul Japoniei, o ţară devastată de cutremure, tsunami, războaie cumplite şi bombe atomice, lipsită de resurse naturale, care s-a ridicat după 1945 doar datorită educaţiei, învăţământului, cerând conducătorilor statului să urmeze modelul românesc al lui Spiru Haret, care a dat roade atunci când a fost aplicat.
488489021-Metodologie-Mobilitate-Personalul-Didactic